joi, 23 februarie 2017

În sfârșit am reușit să înțeleg de ce nu preferă țiganii Elveția in fața Canadei, Franței sau Danemarcei!...



În sfârșit am reușit să înțeleg de ce nu preferă țiganii Elveția in fața Canadei, Franței sau Danemarcei.
       
  Pai sa vedem ce se intimpla in Elveția. Și acolo se găsesc mulți țigani, dar surprinzător, acolo ei muncesc din greu. Conform celor povestite, de către chiar doi proprietari de hoteluri, motivațiile lor sunt următoarele:
  •  ajutorul de șomaj se acordă numai după cinci ani de muncă  neîntreruptă;
  •  dacă refuzi  o ofertă de loc de muncă, pierzi orice ajutor din partea statului;
  •  dacă pierzi din vina ta locul tău de muncă: de ex.consum de alcool la locul de muncă, pierzi orice ajutor din partea statului;
  •  dacă provoci distrugeri în locuința ta socială, sau la orice alt obiectiv ce se află în proprietatea statului, trebuie să suporți ori costul reparațiilor, ori să lucrezi în cadrul unui penitenciar în folosul societății,  până la recuperarea pagubelor.
Este surprinzător însă, că nimeni nu condamnă Elveția, fiindcă nu hrănește fără muncă pe cei dezavantajați de soartă. Și nici nu se amintește nimic pe tot teritoriul Europei despre rasismul elvețian !

sâmbătă, 18 februarie 2017

Academicianul Ovidiu Bojor, la 91 de ani: Eu nu CONCEP notiunea de batranete! Iata 7 reguli simple pentru o viata lunga si sanatoasa!

La 91 de ani, Ovidiu Bojor, academician și doctor în farmacie, nu concepe noțiunea de bătrânețe. Acesta este la fel de tânăr și în formă ca și altă dată. Dar care este secretul unei vieți atât de lungi? Iată cum ne răspunde profesorul la această întrebare. Află și tu care este secretul longevității sale și vei trăi la fel de satisfăcut și de mult.
 ”Eu nu concep noțiunea de bătrânețe, eu sunt veșnic tânăr. Sigur, fața se mai brăzdează cu timpul. Dar adevărata tinerețe e în sufletul meu. Iar ea se simte în relațiile mele cu ceilalți. E important să nu-ți pierzi cu anii ce trec gesturile de afecțiune, de tandrețe față de ceilalți. Mai ales dacă celălalt e în suferință.

Se spune în popor “A murit de inimă rea!”. Habar n-aveți câte persoane se îmbolnăvesc, pur și simplu, de supărare, sau fiindcă nu sunt iubite, fiindcă n-au în jurul lor armonie, fiindcă tânjesc după câte o mângâiere și nu are cine să le-o dea.
Când dăruiești o mângâiere, ți se întoarce înzecit și nu ai cum să nu te simți tânăr. Când ești trist și bolnav, e important să știi să te “cauți” unde trebuie”, spune Ovidiu Bojor citat de doctorulzilei.ro.

Ovidiu Bojor spune că este omnivor şi că mănâncă de toate, dar din ce în ce mai puţină carne: „Din ce în ce mai puţină, de întreţinere. Cel mult o dată pe săptămână carne. O înlocuiesc cu peştele, care e proteina cea mai uşor asimilabilă”.

Cât despre ideea că cei mai longevivi oameni din lume au în comun somnul suficient, academicianul spune că are o regulă: „Aici e regula celor trei de opt: opt ore de activitate, opt de odihnă activă şi opt de somn. Din opt ore de odihnă activă, măcar două ore să dedicăm familiei, să avem dialog cu copilul. În rest, ce vă place: pictură, muzică, dans”.
Cele 7 reguli ale longevităţii:
1. Regula 3×8 ore = 8 ore somn, 8 ore odihnă activă, 8 ore muncă intensivă
2. Optimism
3. Alimentaţie corectă
4. Cultivare mentală
5. Fără excese
6. Iubire faţă de Creator şi faţă de Creaţie
7. Să dăruieşti mai mult şi să pretinzi mai puţin

marți, 10 februarie 2015

Morţi suspecte ale sfertului de veac politic românesc

Apar tot timpul coincidenţe în viaţa noastră, dar, indiferent de stranietatea lor, trebuie să recunoaştem că, în pofida scepticismului pe care îl manifestăm, unele dintre ele sînt cu adevărat bizare. La o distanţă de zece ani, două drame care seamănă ca două picături de apă, soldate cu doi spînzuraţi celebri, au fost trecute sub tăcere. Coincidenţă stranie! Sponsorul campaniei lui Băsescu s-a spînzurat în acelaşi mod ca şi sponsorul campaniei prezidenţiale a lui Iohannis. Aparent, în ambele cazuri, nu exista niciun motiv de sinucidere, dar… Pe fondul furtunilor care au lovit S.R.I., Justiţia şi scena politică românească, moartea prin spînzurare a unui bun prieten al preşedintelui Klaus Iohannis a intrat, poate cu poruncă de undeva, într-un con de umbră. În mod bizar, la început de mandat prezidenţial, doi apropiaţi, unul al lui Traian Băsescu şi altul al lui Klaus Iohannis, şi-au luat viaţa, spînzurîndu-se în casa familiilor lor. Să fie oare funia din acelaşi ghem?!
Ambii sponsori ai campaniilor prezidenţiale, cu ştreangul de gît
În urmă cu zece ani, la începutul mandatului prezidenţial al lui Traian Băsescu, un cunoscut om de afaceri, apropiat al preşedintelui, unul dintre sponsorii mari ai lui Traian Băsescu în campania electorală era găsit spînzurat în subsolul vilei în care locuia. Florian Anghelescu avea o fabrică de ţigări care îi purta numele - „Anghelescu Industry”. Soţia lui, Stana Anghelescu, fusese numită consilier la Cotroceni în 2004, presa speculînd, la vremea aceea, că funcţia dobîndită în Administraţia Prezidenţială era o recompensă pentru sprijinul financiar din timpul campaniei prezidenţiale. La o distanţă de zece ani, la începutul mandatului de preşedinte al lui Klaus Iohannis, un prieten al său este găsit spînzurat în locuinţa mamei sale. Cristian-Gheorghe Pavel era soţul Anitei Pavel - consilier local la municipiul Sibiu, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), el fiind Directorul adjunct al societăţii de transport public din Sibiu. Cei doi soţi bogaţi făceau parte din grupul de prieteni apropiaţi ai Preşedintelui Klaus Iohannis încă de pe vremea cînd Iohannis era primar al Sibiului. După cîştigarea alegerilor, aceştia au participat la petrecerea organizată acasă, la Sibiu, de familia lui Iohannis, dar şi la petrecerea de Revelion. Afaceristul Cristian-Gheorghe Pavel din Sibiu l-a sponsorizat pe Klaus Iohannis cu 1,5 milioane de euro, după care, nefericitul, a fost găsit spînzurat. Cristian-Gheorghe Pavel era director şi acţionar majoritar al unei firme de transport internaţional şi avea nu mai puţin de 200 de autocare. Cristian-Gheorghe Pavel a fost condus pe ultimul drum, printre alţii, şi de familia Preşedintelui Iohannis, iar lumină în cazul morţii sale se va face tot la sfîntul aşteaptă.
Alţi morţi celebri, cazuri suspecte, neelucidate
În clasa politică românească s-au înregimentat, fie pe baza poruncilor din afară, fie cu ajutorul sacului de bani, marionete celebre, inculte şi sadice, semi-analfabeţi, găinari şi corupţi, lucru care reflectă cu fidelitate stadiul de evoluţie la care ne-a adus sfertul de veac de capitalism barbar. Într-o ţară atît de vînată de mafia internă şi de către mafioţii care fac jocurile la scară globală, nimeni, absolut nimeni, nici măcar Preşedintele României nu trebuie să mai beneficieze, să profite de imunitate în faţa legii. Mergînd pe ideea - clanul îşi ia dreptul, n-ai voie să-i faci concurenţă -, să trecem în revistă alte cîteva morţi suspecte, rămase ca în tren - dispariţii subite, care au zdruncinat scena politică postdecembristă şi Justiţia română. De-a lungul acestui sfert de veac, oameni de afaceri, avocaţi şi diplomaţi au fost „extraşi” cu forcepsul din sînul vieţii, şocînd opinia publică prin moartea lor rapidă şi stranie. În cazul unora dintre ei nu se ştie nici acum dacă şi-au înscenat moartea ca să scape de procese sau de închisoare sau dacă, incomozi Puterii, au fost ajutaţi să se sinucidă. Să începem cu moartea miliardarului Gigi Kent, apropiat al lui Mugur Isărescu şi Theodor Stolojan (vezi site-ul Ediţie Specială), despre care s-a spus că a murit de tristeţe, dar omul de afaceri deţinea o întreagă arhivă video, care viza în mod acuzator personalităţi în ghilimele ale scenei politice şi financiare. Doina şi Ion Aldea Teodorovici, militanţi pentru unirea cu Basarabia, au murit într-un stupid accident rutier, deşi însoţitorii lor din maşină au scăpat, prin cine ştie ce miracol, teferi. Moartea senatorului Şerban Săndulescu, decedat la două zile după expirarea mandatului de senator în Parlamentul României, „ajutat” şi el, probabil, să treacă pe lumea cealaltă. Ştia prea multe despre lovitura de stat din 1989 (fusese membru al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”) şi despre contractul cu Romtelecom şi începuse să vorbească prea mult. Din ceea ce ştia a scris cartea: „Lovitura de stat a confiscat revoluţia română”. Acum, nu mai poate vorbi. Şi nu este singurul.
Şirul morţilor suspecte continuă
Sfîrşitul ciudat, rămas în suspensie, al ziaristului Dumitru Tinu; moartea suspectă, unii vorbesc despre o înscenare a morţii miliardarului Patriciu; moartea afaceristului Cătălin Chelu, în Iordania. Apoi, Marta, omul lui Blejnar, dat dispărut – din lume sau chiar din viaţă! (otrăvit sau dispărut); moartea tragică a avocatului George Dumitru, după ce l-a denunţat pe Dan Adamescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România; moartea în condiţii suspecte, la vîrsta de 33 de ani, în penitenciarul Codlea, din cauza unui stop cardio-respirator, a secretarului de stat Sorin Crivăţ, implicat în dosarul „Armamentul” (familia susţine că a fost otrăvit), cu o zi înaintea termenului de judecată din 27 martie 2007, cînd urma să demaşte tot ceea ce ştia. Moartea suspectă a lui Erbaşu, despre care se zice că s-a aruncat în piscină. Ce ciudat mod de a face baie! Piscina era fără apă! Moartea suspectă a Directorului general al „Enel Energie”, Matteo Cassani, probabil, îndemnat şi el să-şi ia zborul în cădere de pe clădirea companiei din Bucureşti; moartea prin otrăvire lentă cu aluminiu a procuroarei Luminţa Şega, cea care a anchetat dosare celebre de corupţie, printre care şi pe cel al lui Sorin Ovidiu Vântu. În speţă, după 9 ani de la aceamoarte suspectă, judecătorul Mihail Udroiu de la T.M.B. a redeschis dosarul morţii procuroarei Luminița Şega şi a hotărît audierea Ioanei Vlas, a procurorilor de la parchetul General şi D.N.A. şi efectuarea unei noi expertize toxicologice. Soţul procuroarei Şega, judecătorul Marius Şega,şi fratele acesteia, Mircea Slăvilă, au acuzat că intoxicaţia cu metal s-a produs la serviciu, unde obişnuia să îşi bea cafeaua de dimineaţă, judecătorulacuzînd în mai multe rînduri că decesul soţiei sale are legătură cu dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Teroriştii care deţin Puterea după lovitura de stat din ’89 au băgat România în războaie străine
Un studiu cu relevanţă şi credibilitate menţionează că metodele prin care mafioţii îi elimină pe cei care caută dreptatea şi adevărul sînt: otrăvire lentă, accident de maşină, iradiere cu cobalt radioactiv sau cancer provocat (cazul Antonie Iorgovan), arme cu energie dirijată, flux de neutroni, microunde, cobalt radioactiv sau cancer provocat, injecţii cu mercur şi viruşi mortali, ultimele, nelăsînd urme, fiind şi extrem de greu de dovedit, prin analize costisitoare în afara Ţării. Specialiştii vorbesc despre trei tipuri de tehnologii, cu trei tipuri de raze: Gama, X şi mănunchiuri de electroni. Substanţe radioactive precum Cobalt 60 sau Cesiu 137, care au o mare putere de penetraţie, sînt folosite în iradierea cu raze Gama. De peste 30 de ani,razele Gama asigură şi sterilizarea instrumentelor medicale,fiind folosite şi în tratamentul cancerului. Cobaltul radioactiv ţinteşte creierul şi inima (se presupune, cazul psihiatrului Florin Tudose), plămînii (Daniel Rujoiu, R.S.P.-S.P.I.R.) sau ficatul (Colonelul Soare - I.G.P.). Să ne amintim şi de moartea suspectă a procurorului Panait. Dosarul nu poate fi închis, adevărul nu poate fi şters cu radiera. Dacă am fi fost atenţi la reţeaua de crimă organizată postdecembristă, fie şi de la distanţă, am fi observat cît de aproape de urechea României au trecut şi trec gloanţele. Am fi observat de cîte ori li s-a pus ştreangul de gît românilor. Am înţelege că toate aceste crime suspecte nu se deosebesc decît prin procedură de crimele teroriste, începînd cu asasinarea fostului Preşedinte Nicolae Ceaşescu, asasinarea, pe 28 decembrie 1989, a generalului Marin Ceauşescu, şef al Reprezentanţei Comerciale a României de la Viena -, sediul spionajului românesc în Europa occidentală, spînzurat la subsolul clădirii care găzduia Agenţia Economică din Austria, pînă la ultimul prieten spînzurat al Preşedintelui Iohannis. Că doar teroriştii sînt la putere de la lovitura de stat din decembrie 1989! Pentru mafioţii care au ucis cu sînge rece România şi-au băgat-oîn războaie străine, pentru executanţi şi pioni, pentru cei care au deturnat dosare şi au blocat anchete judiciare, pentru toţi cei care au trădat şi vîndut România există un singur tratament: rapida şi dreapta lor judecată, pedeapsa cuvenită potrivit legii, confiscarea averilor şi trecerea lor în patrimoniul statului român.

Maria Diana Popescu    

marți, 8 aprilie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 502 ha
Intravilan: 502 ha
Populatie: 7568
Gospodarii: 2188
Nr. locuinte: 2535
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 2
Nr. licee: 1
Asezarea geografica:
Oraşul Segarcea este aşezat la sud de Municipiul Craiova, în partea de sud-vest a ţării, pe o pantă dulce care formează ultima terasă a Jiului, la o distanţă de 30 km de Municipiul Craiova
​Oraşul Segarcea este situat în jumatatea sudică a judeţului Dolj, la sud de Municipiul Craiova, resedinţa judeţului, la o distanţă de 37 km pe calea ferată Craiova - Calafat şi 29 km pe şoseaua judeţeana Craiova - Bistreţ. Prin estul localităţii trece meridianul de 23° 45’ latitudine estică, iar prin sud paralela de 44° latitudine nordică. Prin centrul localităţii trece curba de nivel de 100 m. Datorită poziţiei pe care o are, în partea centrală a Câmpiei Olteniei, cu o altitudine sub 150 de metri, localitatea Segarcea are o climă temperat-continentală cu nuanţă de climă submediteraneeană. Verile sunt calde, iar iernile blânde.
Dispune de unităţi industriale din domeniul alimentar şi chimic şi este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului şi este renumită prin podgoriile sale şi crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin.
Activitati specifice zonei:
Agricultură: cultivare cereale, viţă de vie
Creşterea animalelor
Legumicultură
Pomicultură
Prelucrarea şi îmbutelierea vinului
Comerţ cu amănuntul în pieţe Podgoria SEGARCEA, deşi nu se întinde pe o suprafaţă foarte însemnată, solul şi microclimatul propriu permit podgoriei să producă vinuri roşii de înaltă clasă, cum ar fi: Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar şi câteva vinuri albe. Segarcea este cunoscută, de asemenea, pentru producţia de struguri de masă, dintre care varietăţile de Chasselas galben şi roşu, Muscat Hamburg şi Muscat de Adda sunt foarte apreciate.
Activitati economice principale:
Activităţi bancare: 2 bănci
Fabrica de morărit şi panificaţie
Staţie de pompare apă
3 staţii de benzină
Obiective turistice:
Crama "Domeniile Coroanei
Oraşul Segarcea nu este situat într-o zonă de interes turistic, totuşi, există unele oferte turistice, care ar putea influenţa dezvoltarea agroturismului. Ele ar putea fi:
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" construită în anul 1547. Pe locul de azi al bisericii a existat o bisericuţă din timpul lui Negru-Vodă. La începuturile sale, biserica a fost un schit care, mai târziu, a fost transformat în mănăstire. În timpul lui Mihai Viteazul, la anul 1600, mănăstirea a fost înconjurată şi întărită cu ziduri masive din cărămidă, construite în formă de cruce. Deasupra porţii se află înscrise cele trei cifre române MDC, reprezentând anul construirii acestor ziduri. Chiliile au fost anexate mai târziu. Curtea mănăstirii era loc de popas pentru sărarii care aduceau sare pentru a o vinde în sudul Dunarii. În anul 1620, în timpul Egumenului Ghermanot, mănăstirea a fost dăruită Patriarhiei Alexandriei. Sub stăpânirea austriacă a ars atât mănăstirea, cât şi biserica. În trecut, ea a avut şi un important rol de apărare a populaţiei împotriva năvălirilor turceşti. La 11 decembrie 1863 odată cu secularizarea averilor mănăstireşti, prin actul lui A.I. Cuza, mănăstirea este scoasă de sub dominaţia străină, moşia ei devenind domeniu de stat care, ulterior, în anul 1884, va fi dat regelui Carol I.
Palatul Regal a fost construit în timpul regelui Carol I şi era destinat sejurului familiei regale. Este o clădire masivă, construită în mijlocul unui parc. După anul 1947, a trecut în patrimoniul statului, iar din 1956, aici funcţionează Spitalul oraşenesc Segarcea.
Sediul S.C. CERVINA S.A. – face parte din corpul de clădiri ce a aparţinut Domeniului Coroanei Regale, fiind construit între anii 1902-1908. După 1947, a trecut în patrimoniul statului.
Monumentul eroilor căzuti în primul razboi mondial, operă a sculptorului C. Caranica, a fost realizat în anul 1920.
Şcoala veche a fost construită în anul 1886, fiind înfiinţată de către Adminstraţia Coroanei Regale a României. Între 1906-1945, aici a funcţionat şcoala de fete.
Tradiţiile şi obiceiurile populare sunt păstrate în continuare de către locuitori. Ele au loc pe parcursul întregului an, fiind atât obiceiuri laice cât şi obiceiuri creştine. Printre acestea amintim: obiceiurile de iarnă (colinde, urări cu plugul, sorcova, buhaiul, păzitul fântânilor), obiceiuri agrare (trifonul, paparudele, caluşul, corbanul), obiceiuri casnice (datul copiilor la grindă, vrăjitul fetelor, strigătul fetelor peste sat, botezul casei şi al animalelor, prohorul de Sfântul Gheorghe, primenitul caselor de Florii, Joimarica, nuntă, obiceiuri legate de cultul morţilor şi înmormantare).
Evenimente locale:
1 februarie - "Sărbătoare viilor şi a vinurilor";
Ziua localităţii Segarcea - 15 august;
Zilele Bibliotecii Mircea Radina: 1 - 8 octombrie;
Sărbătoarea Trifonului: 1 februarie, sărbătoare tradiţională a localităţii Segarcea;
Zilele carţii pentru femei: 1 - 8 matie;
Ziua scriitorului Vintila Horia: 4 aprilie;
Ziua Europei: 9 mai;
Ziua carţii şi a bibliotecarului: 23 aprilie;
Zilele cărţii pentru copii: 23 mai - 1 iunie;
Zilele porţilor deschie pentru copii: 1 oct. - 15 oct.
Şcoala de vară "Mircea Radina": 1 iulie - 1 septembrie;
Ziua naţionala a României: 1 decembrie;
Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă;
Educaţia religioasă în bibliotecă: postul Paştilor şi al naşterii Domnului Iisus Hristos.
Facilitati oferite investitorilor:
Oportunitatea de a concesiona terenuri agricole şi de a investi în agricultură şi comerţ
Proiecte de investitii:
Reabilitarea şi modernizarea încălzirii Grupului Şcolar "Horia Vintilă" - Proiect P.O.R.
Reabilitarea şi extinderea Parcului "Domeniilor Coroanei” din ORAŞUL SEGARCEA, judeţul Dolj.
​Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj - Surse de apă şi reţele de apă şi canalizare în oraşul Segarcea