marți, 8 aprilie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 502 ha
Intravilan: 502 ha
Populatie: 7568
Gospodarii: 2188
Nr. locuinte: 2535
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 2
Nr. licee: 1
Asezarea geografica:
Oraşul Segarcea este aşezat la sud de Municipiul Craiova, în partea de sud-vest a ţării, pe o pantă dulce care formează ultima terasă a Jiului, la o distanţă de 30 km de Municipiul Craiova
​Oraşul Segarcea este situat în jumatatea sudică a judeţului Dolj, la sud de Municipiul Craiova, resedinţa judeţului, la o distanţă de 37 km pe calea ferată Craiova - Calafat şi 29 km pe şoseaua judeţeana Craiova - Bistreţ. Prin estul localităţii trece meridianul de 23° 45’ latitudine estică, iar prin sud paralela de 44° latitudine nordică. Prin centrul localităţii trece curba de nivel de 100 m. Datorită poziţiei pe care o are, în partea centrală a Câmpiei Olteniei, cu o altitudine sub 150 de metri, localitatea Segarcea are o climă temperat-continentală cu nuanţă de climă submediteraneeană. Verile sunt calde, iar iernile blânde.
Dispune de unităţi industriale din domeniul alimentar şi chimic şi este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului şi este renumită prin podgoriile sale şi crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin.
Activitati specifice zonei:
Agricultură: cultivare cereale, viţă de vie
Creşterea animalelor
Legumicultură
Pomicultură
Prelucrarea şi îmbutelierea vinului
Comerţ cu amănuntul în pieţe Podgoria SEGARCEA, deşi nu se întinde pe o suprafaţă foarte însemnată, solul şi microclimatul propriu permit podgoriei să producă vinuri roşii de înaltă clasă, cum ar fi: Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar şi câteva vinuri albe. Segarcea este cunoscută, de asemenea, pentru producţia de struguri de masă, dintre care varietăţile de Chasselas galben şi roşu, Muscat Hamburg şi Muscat de Adda sunt foarte apreciate.
Activitati economice principale:
Activităţi bancare: 2 bănci
Fabrica de morărit şi panificaţie
Staţie de pompare apă
3 staţii de benzină
Obiective turistice:
Crama "Domeniile Coroanei
Oraşul Segarcea nu este situat într-o zonă de interes turistic, totuşi, există unele oferte turistice, care ar putea influenţa dezvoltarea agroturismului. Ele ar putea fi:
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" construită în anul 1547. Pe locul de azi al bisericii a existat o bisericuţă din timpul lui Negru-Vodă. La începuturile sale, biserica a fost un schit care, mai târziu, a fost transformat în mănăstire. În timpul lui Mihai Viteazul, la anul 1600, mănăstirea a fost înconjurată şi întărită cu ziduri masive din cărămidă, construite în formă de cruce. Deasupra porţii se află înscrise cele trei cifre române MDC, reprezentând anul construirii acestor ziduri. Chiliile au fost anexate mai târziu. Curtea mănăstirii era loc de popas pentru sărarii care aduceau sare pentru a o vinde în sudul Dunarii. În anul 1620, în timpul Egumenului Ghermanot, mănăstirea a fost dăruită Patriarhiei Alexandriei. Sub stăpânirea austriacă a ars atât mănăstirea, cât şi biserica. În trecut, ea a avut şi un important rol de apărare a populaţiei împotriva năvălirilor turceşti. La 11 decembrie 1863 odată cu secularizarea averilor mănăstireşti, prin actul lui A.I. Cuza, mănăstirea este scoasă de sub dominaţia străină, moşia ei devenind domeniu de stat care, ulterior, în anul 1884, va fi dat regelui Carol I.
Palatul Regal a fost construit în timpul regelui Carol I şi era destinat sejurului familiei regale. Este o clădire masivă, construită în mijlocul unui parc. După anul 1947, a trecut în patrimoniul statului, iar din 1956, aici funcţionează Spitalul oraşenesc Segarcea.
Sediul S.C. CERVINA S.A. – face parte din corpul de clădiri ce a aparţinut Domeniului Coroanei Regale, fiind construit între anii 1902-1908. După 1947, a trecut în patrimoniul statului.
Monumentul eroilor căzuti în primul razboi mondial, operă a sculptorului C. Caranica, a fost realizat în anul 1920.
Şcoala veche a fost construită în anul 1886, fiind înfiinţată de către Adminstraţia Coroanei Regale a României. Între 1906-1945, aici a funcţionat şcoala de fete.
Tradiţiile şi obiceiurile populare sunt păstrate în continuare de către locuitori. Ele au loc pe parcursul întregului an, fiind atât obiceiuri laice cât şi obiceiuri creştine. Printre acestea amintim: obiceiurile de iarnă (colinde, urări cu plugul, sorcova, buhaiul, păzitul fântânilor), obiceiuri agrare (trifonul, paparudele, caluşul, corbanul), obiceiuri casnice (datul copiilor la grindă, vrăjitul fetelor, strigătul fetelor peste sat, botezul casei şi al animalelor, prohorul de Sfântul Gheorghe, primenitul caselor de Florii, Joimarica, nuntă, obiceiuri legate de cultul morţilor şi înmormantare).
Evenimente locale:
1 februarie - "Sărbătoare viilor şi a vinurilor";
Ziua localităţii Segarcea - 15 august;
Zilele Bibliotecii Mircea Radina: 1 - 8 octombrie;
Sărbătoarea Trifonului: 1 februarie, sărbătoare tradiţională a localităţii Segarcea;
Zilele carţii pentru femei: 1 - 8 matie;
Ziua scriitorului Vintila Horia: 4 aprilie;
Ziua Europei: 9 mai;
Ziua carţii şi a bibliotecarului: 23 aprilie;
Zilele cărţii pentru copii: 23 mai - 1 iunie;
Zilele porţilor deschie pentru copii: 1 oct. - 15 oct.
Şcoala de vară "Mircea Radina": 1 iulie - 1 septembrie;
Ziua naţionala a României: 1 decembrie;
Festivalul datinilor şi obiceiurilor de iarnă;
Educaţia religioasă în bibliotecă: postul Paştilor şi al naşterii Domnului Iisus Hristos.
Facilitati oferite investitorilor:
Oportunitatea de a concesiona terenuri agricole şi de a investi în agricultură şi comerţ
Proiecte de investitii:
Reabilitarea şi modernizarea încălzirii Grupului Şcolar "Horia Vintilă" - Proiect P.O.R.
Reabilitarea şi extinderea Parcului "Domeniilor Coroanei” din ORAŞUL SEGARCEA, judeţul Dolj.
​Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dolj - Surse de apă şi reţele de apă şi canalizare în oraşul Segarcea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu